Date pentru sustenabilitate. Nu sloganuri.
Aici prezentăm metodologia, sursele și cifrele din spatele claim-urilor pe care le facem. Dacă ești ESG officer, evaluator de grant sau jurnalist, asta e pagina de la care pleci.
Top-down + bottom-up: cum calculăm amprenta de carbon a legumelor proaspete.
Punctul de plecare — top-down.
Big Climate Database (Concito), construită pe Life Cycle Assessment, cu peste 540 de produse alimentare și factori de emisie regionalizați pentru Danemarca, Marea Britanie, Țările de Jos, Franța și Spania. Pentru România, folosim coeficienții pentru Danemarca ca punct de pornire.[3]
Limita abordării top-down.
Coeficienții sunt validați doar pentru câteva țări dezvoltate. Actualizările frecvente (ex. v1.2 din septembrie 2024 a adus +9% impact climatic față de v1.1) fac dificile comparațiile istorice. Atribuirea reducerii de emisii către acțiuni concrete devine imposibilă.
Stratul Enten — bottom-up.
Date reale din teren pentru sub-factorii de agricultură și transport. Aici se vede efectul deciziilor agronomice — și aici un retailer poate construi o agendă ESG care nu seamănă a greenwashing.[3]
350.000 m³, în trei ani.
Pe perioada 2022–2024, fermele monitorizate de echipa Enten au economisit aproximativ 350.000 m³ de apă — echivalentul a 140 de piscine olimpice. Reducerea apare după ce agronomii Enten au lucrat cu fermierii pe ajustarea fineă a programului de irigare, pe baza datelor de umiditate sol și de evapotranspirație colectate de stațiile noastre.[4]
Apa economisită nu apare ca factor explicit în Big Climate Database. Coeficienții actuali subestimează amprenta. Includerea apei colectate efectiv aduce calculul mai aproape de realitate.
Multi-stop redus, capacitate folosită mai bine.
Livrările multi-stop — situații în care fermierul livrează la mai multe destinații în același transport — adaugă emisii nejustificate în lanțul retailerului. Algoritmul nostru de match între furnizori a redus ponderea acestor livrări în 2024 față de 2023, și a redus implicit amprenta CO₂ a transportului.[5]
Capacitatea reală folosită rămâne o pârghie majoră — analiza noastră arată o utilizare medie de 49,12% a vehiculului de referință (Iveco Daily, 8 epal). 50% dintre furnizori sunt chemați să livreze cu mai puțin de 38% din capacitate.
Cea mai mare sursă de emisii — și cea mai sensibilă la decizii.
Agricultura este sursa dominantă de emisii în lanțul legumelor proaspete. Și e cel mai dificil de evaluat, din cauza complexității interacțiunilor și a lipsei de date granulare. Datele Enten ne permit să detaliem sub-factorii unde agronomii noștri pot interveni.[6]
Ce nu măsurăm încă (și de ce contează).
Estimările pentru apă și fertilizare devin mult mai exacte odată cu automatizarea irigării și fertirigării — un proiect în curs cu o parte din clienții noștri. Amprenta tratamentelor, impactul stresului termic și hidric asupra productivității, materialele de construcție a sere — toate rămân de adăugat în calculul nostru bottom-up.
Le menționăm aici pentru că o agendă de sustenabilitate care nu recunoaște ce nu măsoară încă nu rezistă la primul audit serios. Restul din ce afirmăm e însă acoperit cu date.
- [1]Enten Systems 2025, slide 8 — operațiuni la sera flagship 2017–2025.
- [2]Where INNOVATION meets SUSTAINABILITY, slide 11 — analiză transport + achiziție Mega Image, 2022–2024.
- [3]Big Climate Database (Concito), v1.2 / septembrie 2024. Where INNOVATION meets SUSTAINABILITY, slides 3-4, 15-16.
- [4]Where INNOVATION meets SUSTAINABILITY, slides 9–11. Date stații meteo Enten, jurnale de irigare 2022–2024.
- [5]Where INNOVATION meets SUSTAINABILITY, slides 12–13. Enten Match Engine + jurnal comenzi furnizor.
- [6]Where INNOVATION meets SUSTAINABILITY, slides 6–8, 17. Date de teren Enten 2023–2024, validate de agronomi.
Vrei să folosești datele Enten în raportarea ta ESG?
Pregătim un pachet personalizat pentru retaileri, procesatori și instituții financiare.